ARAD – băutură spirtoasă?

24 08 2011

           Eram într-un supermarket din Sighetu Marmaţiei în scurta mea vacanţă din Maramureş de anul acesta, făceam proviizii pentru călătorie, când ce sa văd la raft … ? ARAD?! Da ARAD – Alte transilvanische rezeptur, seit 1978 şi după cum se poate vedea şi în poză cu stema Aradului cu inscripţia „via veritas vita” deci nu doar o coincidenţă de nume. Apoi observ că este produsă de către Zarea şi când mă informez mai mult pe site-ul lor găsesc că scrie „Arad este o băutură spirtoasă pe bază de alcool de cereale rafinat şi arome naturale. Este cea mai vândută băutură spirtoasă din România în ultimii 30 de ani.” Ca să vezi… şi eu nu am auzit niciodată de ea nu că aş fie eu mare băutor dar sigur mi-ar fi sărit în ochi. Mi-aş fi cumpărat o sticlă aşa doar din curiozitate dar aveam de trecut graniţa în Ucraina şi apoi în Ungaria şi m-am gandit să nu îmi fac probleme inutile la vamă aşa că am renunţat. Culmea că aici în Arad în acelaşi supermarket nu se găseşte aşa ceva. Să nu găseşti Arad în Arad asta da ciudăţenie, dar tot e bine că este la Sighetu Marmaţiei şi auzi… e şi cea mai vândută băutură spirtoasă din România din ultimii 30 de ani. Trebuie să mai cer informaţii de la cei mai bătrâni şi cu mai multă “experienţă” în domeniul acesta. Sunt destui… Tot îi bine să călătoreşti prin ţară, mai afli lucruri noi.

Anunțuri




De la protest la prostie

11 08 2011

De la protest la prostie se pare că nu îi cale lungă … cel puţin nu în Marea Britanie. Că tot am vorbit de proteste în postarea precedentă, nu vreau să se înţeleagă că le iau apărarea protestatarilor necondiţionat şi că sunt de acord cu toate măgăriile pe care le fac. Protestele din Marea Britanie au început sâmbătă seara, după o demonstraţie paşnică cauzată de un incident în care un tânăr de 29 de ani a fost împuşcat mortal de către poliţie. Dar se pare că acum protestele şi incidentele nu se mai îndreaptă către guvernanţi, poliţie, orânduire în general ci către oamenii simpli şi către magazine, care sunt tot ale oamenilor, se recurge la vandalizarea până şi a monumentelor istorice şi deja evenimentele nu mai au nici o legătură cu un protest împotriva sistemului ci au legătură cu prostia, cu mentalitatea de turmă şi cu instictul uman de autodistrugere şi culmea că nu toţi huliganii provin din familii de imigranţi printre cei arestaţi se află liceeni şi studenţi eminenţi dar şi un angajat al operei. Concuzia îi clară: una îi să protestezi şi alta îi să jefuieşti şi să vandalizezi! Dar se pare că şi „leagănul civilizaţiei” mai are de învăţat.





Nota de plată a deciziilor „bune” şi „morale” luate în trecut

10 08 2011

“Văd tot potenţialul … şi îl văd risipindu-se.

La dracu, o generaţie întreagă la pompa de benzină.

Servind la mese.

Sclavi cu gulere albe.

Publicitatea ne face să alergăm după maşini şi haine.

Având meserii pe care le urâm ca să cumpăram porcării de care nu avem nevoie.

Suntem copiii de mijloc ai istoriei.

Fără idealuri sau origini.

Nu avem Marele Război.

Nici Marea Crizã.

Marele nostru război e războiul spiritual.

Marea Criză sunt vieţile noastre.

Am fost crescuţi de televizor să credem…

…că într-o zi vom fi milionari sau actori şi vedete de muzică.

Dar nu vom fi.

Încet, înţelegem lucrul acesta.

Şi suntem foarte, foarte furioşi.”

Personajul Tyler Durden – Fight Club (traducere din engleză)

Inspirat de emisiunea lui Mircea Badea din noaptea de 9 august unde face referire la Fight Club (şi care nu este un film cu bătăi, eventual un film ce îţi dă bătăi de cap, dacă bineînţăles ai aşa ceva). Adevărul e că numele filmului distorsionează puţin semnificaţia şi profunzimea lui dar ecranizarea romanului lui Chuck Palahniuk (un Chuck mai tare decât Chuck Norris) rămâne o capodoperă a cinematografiei. Punând asta în ecuaţie cu violenţele care se întâmplă zilele astea la Londra şi cu voilenţele stradale care s-au întâmplat în diverse colţuri ale lumii în ultima perioadă şi datorită acestei “crize mondiale” care nu cred că este doar una financiară ci şi una spirituală, o criză a individului modern o criză a acestui sistem de exploatare a omului de către om.

Văd o mulţime de comentarii pe internet în legătură cu ceea ce se întâmplă la Londra şi o mulţime de comentatori dau vina exclusiv pe imigranţi şi pe apucăturile lor sălbatice şi condamnă politica de toleranţă a multiculturalismului promovată de guvernele occidentale. La începutul acestui an am petrecut aproximativ 2 luni în Marea Britanie lucrând ca manager într-un restaurant KFC in Sheffield (unde şi probabil datorită acestei multiculturalităţi nu am reuşit să mă adaptez) am lucrat cu un număr mare de imigranţi printre care şi câţiva est europeni dar indieni şi pakistanezi într-un număr foarte mare şi la început am avut şi eu tendinţa de a-i judeca dar la urma urmei ce vină au ei că îşi doresc o viaţă mai bună. Poţi să îi judeci sau să îi condamni pentru asta? Toţi ne dorim acelaşi lucru. Faptul că imigranţii în special asiaticii şi cei de culoare au invadat Marea Britanie şi că le iau locurile de muncă băştinaşilor … astea sunt poveşti. Toţi colegii indieni cu care am lucrat erau ori studenţi la master ori aveau masteratul terminat acolo în Anglia şi de aceea tot la KFC lucrau ca şi casieri sau bucătari şi nu îi angaja nimeni pe posturi mai bune doar pentru că erau indieni, posturile bune erau ocupate tot de englezi. Noi toţi cei care lucram în restaurantul acela aveam studii mai mari decât englezii pe care îi serveam şi care nu erau nici mai deştepţi nici mai capabili decât noi, erau doar englezi. Noi nu eram în Anglia să le furăm locul de muncă englezilor, eram acolo doar să facem treaba pe care ei nu o făceau. Munca de jos. Bineînţăles nu ne-a obligat nimeni să fim acolo, dar eram acolo pentru că ne doream o viaţă mai bună, un salar decent… poţi să ne condamni pentru asta? Când britanicii au jefuit ani la rândul coloniile şi au luat de acolo tot ce era mai bun pe gratis… forţă de muncă pe gratis şi şi-au clădit economia care o au acum (între timp noi probabil plăteam tribut turcilor) atunci nu era nici o problemă, acum că lucrurile stau puţin invers se face mare dramă. Acum a venit nota de plată a deciziilor “bune” şi “morale” luate în trecut.





Din ciclul: ghiciţi personajul!

6 08 2011

Am găsit această poză pe blogul lui Ioan T. Morar şi nu-am putut abţine să nu o postez.  Adevărul e că şi pe atunci se uita puţin saşiu da parcă avea o aliură de inocenţă, nu părea aşa avid după putere şi nici nu părea că are o slăbiciune pentru blonde sau pentru băuturi spirtoase. „Adu 4 cuburi de gheaţă…” Ce fac prea mulţi ani de guvernare dintr-un om!





Schimb de cărţi… schimb de opinii…

4 08 2011


Am, participat zilele trecute la „Schimb de cărţi” o acţiune organizată de ONG-ul local Pro Tineret Vest. Evenimentul a avut loc de data asta la librăria Cărtureşti în Atrium Mall (acţiunea are loc în ultima duminica din lună în diverse locaţii). O întrebare adresată participanţilor (care se presupune că din moment ce se află acolo le place să citească) a fost: De ce îţi place să citeşti? În consecinţă a avut loc o expunere liberă de idei şi fiecare exprima prin justificări unele chiar tâmpite şi neinspirate (de genul: pt. că filmele îs naşpa), altele pertinente, de ce îi place să citească. La urma urmei de ce ne place să citim? De ce simţim nevoia să justificăm asta? Să părem mai cool? Să părem mai intelectuali…mai multilateral dezvoltaţi? Nu cred că trebuie să justificăm o astfel de nevoie? Ajungem să spunem decât ceva stupid fără conţinut şi ce nu are nici o legătură cu scopul real. Cum nu simţim nevoia să justificăm de ce ne place să dormim, să mancăm, să respirăm, să facem sex aşa eu cel puţin nu simt nevoia să justific de ce îmi place să citesc. Simplu…pentru că îmi place! Exact ca în teoria lui Maslow, cititul este o nevoie instinctivă.





De ce mi-am făcut blog?

28 07 2011


Ideea de a-mi face blog a venit o dată cu implicarea mea în proiectul „2012 pentru 2012” care are ca scop pregătirea la cel mai înalt nivel a cel puţin 2012 tineri liberali care doresc să candideze la alegerile locale viitoare. Blogul este considerat un moft de marea majoritate dar este un mediu perfect în care poţi să îţi promovezi gratuit afacera, ideiile sau chiar pe tine însuţi. Mi-am făcut blog în primul rând pentru prieteni şi cunoştiinţe dar şi pentru cei care vor să mă susţină în proiectul „2012 pentru 2012” ca să poată să mă cunoască mai bine să vadă ce am de zis şi eventual să îmi împărtăşească ideiile şi proiectele. Fiind absolvent de ştiinţe economice şi având o oarecare înclinaţie spre markenting mi-am dat seama ca blogul oferă o posibilitate de dezvoltare a cunoştinţelor mele teoretice dar mai ales practice despre marketingului online…. şi uite aşa încercând să îmbin utilul cu plăcutul a luat naştere acest blog.